Note asupra lui Lucchesini, negociatorul păcii de la Siştov,
în 1791, in Sprawozdania ale Academiei din Cracovia, XXXIII,
1928,
no. 6, de d. Br. Dembinski (p. 5 şi urm.).
•
în Verzeichnis der rumänischen Märchen und Märchenoa-
rianten nach dem System der Märchentypen Antti şAarnes
(Hesinki i92o), 25 pp., Adolf Schullerus dă cea mai vastă cata-
grafie a poveştilor romaneşti şi o excelentă bibliografie.
*
Foarte sănătoase idei despre felul mai' potrivit de a preda
istoria şi şcoala primară — lucru de artă, de poésie, de perso-
nalitate şi nu de calup — în introducerea d-lui I. Nisipeanu Ia
Metodologia înuâţâmîntului istoric (Lamura, X, 7-8).
în Ostland, d. Konrad Hahm presintă consideraţii generale
asupra artei populare, de caracter comun, legat de natură, mis-
tic,
neschimbat. I se pare că orice artă culturală are tendinţă
de geometrisare. Dreapta observaţia că şi împrumuturile de la
arta orăşenească sînt aclimatate.
Se menţionează noua operă, întinsă, a aceluiaş', Deutsche
Volkskunst, Berlin, Deutsche Buchgeneinschaft 1928. Ar fi vorba
şi de arta Saşilor din Ardeal.
în Oraiul românesc, II, 8, d. Victor G. Papacostea aminteşte
vechea viaţă culturală românească pe malul drept al Dunării:
la 1774 dascălul Rusu Şaru, preot la Silistra, şcoala lui Cosma
la Dăieni, dascălul Petricâ şi fiica lui, Despina, la Silişti a,
cu o sută de şcolari până la 1856, abecedarul turco-romin al
lui Costachi Petrescu, fiul Iui Petrică. Pe Ia 1856 şi tinerii Ro-
mîni sînt cîştigaţi pentru desfacerea de Patriarhul grecesc şi
trecerea supt exarh. La 1870 se cere formal aceasta (actul la
pp.
138-9). Dar se puneau condiţii pentru unirea cu „obştea"
bulgărească: respectarea notei naţionale în biserică şi şcoală,
funcţionarea unui protopop romîn. Şi un Armean iscăleşte între
Romîni.—Pentru „Bobocii" din Satul Nou al Banatulu', p. 142.
Tot acolo despre Bufeni şi Frătuţi. Primii se desnaţionaliseazâ
uşor,trecînd la Sîrbi (ibid.).— Pasagiul din Bălcescu despre Romînii
transdunàreni, la pp. 145-60, a mai fost semnalat în această
revistă şi notele lui Allard în cartea mea francesă despre drep-
turile noastre asupra Dobrogii.
*
în cartea recentă a d-lui Glotz, La cité grecque, e vorba de
Panticapeia, pp. 70-1. Se menţionează ca fii de Trace pe: Ci-
mon,
Temistocle, p. 316.
Kommentare zu diesen Handbüchern