Whistler 1595SE Bedienungsanleitung Seite 87

  • Herunterladen
  • Zu meinen Handbüchern hinzufügen
  • Drucken
  • Seite
    / 105
  • Inhaltsverzeichnis
  • LESEZEICHEN
  • Bewertet. / 5. Basierend auf Kundenbewertungen
Seitenansicht 86
pe L-îffemas; piese justificative). Un studiu asupra cărţii lui
Jacques Savary, Le Parfait Négociant (ed. a 2-a, 1676; cere
negustori luminaţi; dă sfaturi de om practic; recomandă cu-
noaşterea pieţei ; grija transporturilor pe Mare, a schimbului).
La urmă ceva despre „cuvîntul industrie şi evoluţia industrială"
(cuvîntul apare, timid şi rar, către 1800).
Carte de idei nouă, foarte limpede pentru subiecte grele.
în cartea d-rei Josephe Chartrou, L'Anjou de 1109 ă 1151,
Foulque de Jerusalem el Geoffroi Plantegenet, Paris (1928),
atente cercetări medievale. Cei doi Angevini sînt urmăriţi în tot
ce se poate afla din acţiunile lor. Căsătoria Matildei, văduvă
de împărat, cu Geoffroi în vristă de abia paisprezece ani (ea
avea cinsprezece mai mult), pp. 20-2. Se caută a dovedi că
regii Francei pleacă din conţii de Anjou (p. 21, nota 2); deci
„nul baissement" (ibid). Ceva mai tîrziu tatăl, Fulco, luă în
căsătorie, la Ierusalim (2 Iunie 1129) pe Melissende, moşteni-
toarea regatului de acolo (op. 23-4). La moartea lui Henric
I-iu Normanzii preferară pe Thibaut de Blois fiului Matildei
(p.
40) ; fratele acestuia, Ştefan, al căui tată, Ştefan Henric,
luase pe Adela, fata cuceritorului şi care pretindea a se coborî
din Alfred prin căsătoria cu Matilda de Bouîogne (p. 40), iea
Anglia. El jurase Matildei, dar cată a dovedi că jurămîntul era
legal (pp. 42-3). La 1139 ea vine în Anglia să dispute tronul
cu armele în mînă. Plantegenet vine de la plantarea de „gines-
tre"
pentru vînătorile lui (p.
84).
Foarte bune capitole despre
instituţii, despre Bisericăn aceasta, arta şi literatura). Henric
al II Iea era să ieie pe fiica, din căsătoria cu Ludovic al VII-Iea
a Eleonorei, viitoarea Iu soţie (p. 244). Multe documente inedite'
O carte plină de idei e noua lucrare a d-lui R. N. Couden-
hove-Kdergi, iniţiatorul „pan europeanismului", Held oder Hei-
liger. Octavian „îupărat al Europei", p. 20 ; raportul : Europa
faţa de Asia, ca Grecia faţă de Europa; osebirea, prea tare
trasă, între Germanul atlantic, Romanul mediteranean, Slavul
asiatic; Iaponia săracă e altă Europă; elementele compunâtoare
ale personalităţii lui lsus, pp. 62-3; gradul de apropriere a
creştinismului de in-stinctul luptător al vechii Europe ; explica-
rea tipului de om bine crescut», p. 70 şi urm. ; eurasiatisarea
Romei. p. 77; invidia ca factor în istoria Europei, p. 88 şi
urm.; importanţa representativa a filmului eroic, pp. 96-7;
fasele luptei contra moralei creştine, p. 105 şî urm.; Nietzsche
şi hseismui p. 121 ; caracterisarea moralei de azi ca «der
Spiessbürgc-r im Gewände des Gentleman mit der Moral des
Apachen>, p. 125; critica politicei de azi, p. 128 şi urm.; liniş-
Seitenansicht 86
1 2 ... 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 ... 104 105

Kommentare zu diesen Handbüchern

Keine Kommentare