Whistler 1595SE Bedienungsanleitung Seite 4

  • Herunterladen
  • Zu meinen Handbüchern hinzufügen
  • Drucken
  • Seite
    / 105
  • Inhaltsverzeichnis
  • LESEZEICHEN
  • Bewertet. / 5. Basierend auf Kundenbewertungen
Seitenansicht 3
rală e „danubio-bulgârească", aceasta nu înseamnă altceva
decît că populaţia, în principiile ei cele mai depărtate, era de
aceiaşi ramură slauâ. De a'tfel
Jirrc
ks'a îndreptat după texte
publicate şi aranjate (cf. p. 23) de interesat'.
Niciunul din vechile nume bărbăteşti (luga, Baştea, Co:oş,
etc.) nu ajută la resolvarea problemei originilor
(pp.
15-6). Linca
(Ilinca), Marga, Ghiţa nu sînt maim riioare.
Ca obiceiuri, sorcova, evident slavă, nu înţeleg de ce ar fi
specific „bulgărească"
(pp.
17-8). Că se zice suma la unii
Bulgari (dar în general: „suruvacnica"), nu e un argument. „Ft-
recarea boului", purtat cu zurgălăi şi podoabe din curte în curte
de Sînziene (24 Iunie), e de pus în legătură cu datinele de Anul
Nou la Romînii de dincoace de munţi (e serbătoarea cîmpului
isprăvit, de o parte, a celui care începe, de alta). „împănarea
boului", cu totul originală, e în legătură cu un străvechiu ciclu
al agriculturii, care trebuie să fie însă latin sau tracic (v.
p.21).
„Butea" de Crăciun, aflătoare şi la Romînii de pe Tîrnave, nu
e decît „buhaiul" moldovenesc, care se face, cum se ştie,
dintr'o „bute" prin care trece o coadă de cal unsă cu sacîz.
Textul colindelor e romănes: şi în fond
(p.
22). Salutarea pe
la case e însă „şcheiascâ"
(p.
23). Nunţile se fac Lunea
(p.
25).^
Se citează şi alfe obiceiuri străvechi în memoriul unui „popă"
din Cergău („popă" nu e numai decît „şcheism") la 1647 (pp.
27-8):
avem a face cu arhaice practice slave. Superstiţiile nu
sînt instructive (p. 28 şi urm.).a şi cu cîntecele despre care
se spune,
frumo3,
că şe fac „din gînd, după inima omului".
Ceva despre poveste ar trimete la acelaşi patrimoniu străbun
(v. p. 31). Nu sînt fără de rost instituţiile vechi, amintite în
cîntecul de la paginii? 38-9: Judele şi Voevodul, după datina
românească. Judele poartă „chivără cernită*, „peana poleită"
şi „cîrjă zugrăvită" (ibid.). Remarcabil şi cîntecul de secerat al
fetelor:
Hai,
văruţă, hai,
Hai să secerăm
Şi să nu legăm:
Feciori să chemăm,
Feciori de la boi,
Ciobani de la oi
(p.
41)
Seitenansicht 3
1 2 3 4 5 6 7 8 9 ... 104 105

Kommentare zu diesen Handbüchern

Keine Kommentare