Whistler 1595SE Bedienungsanleitung PDF herunterladen (Seite 78)

nitivului cu dativul e tot traco-albanesă" (ibid.). Se constată

azi fenomene locale ca supt Asurnazirpal (ibid.). Nume proprii

se ridică până la Hitiţi (c. 748). Rolul femeilor în schimbările

fonetice (ibid.). — D. Jos. Karst vorbeşte despre Basci (şi biblio-

grafie).

Se relevă că, dacă şcoala lui Schuchardt îi leagâ de Li-

bieni, Trombetti-i pune în legătură cu Caucasienii. Cu Libienii

sînt multe cuvinte comune, dar morfologia e alta. După autor,

ambele teorii ar avea dreptate, fiindcă ar fi vorba de un tip

mijlociu (c. 751), în legăiură cu „cercul etnic proio-frigo-ala-

rodian". Fonetica bască ar sămăna cu cea armeană. „în Asia

Anterioară şi înainte de toate în Armenia şi regiunile ponto-

anatolice zace cheia misterului şi enigmei basco-iberice" (c.

752).

In ambele limbi, între aitele nu există p sau r iniţiale, cum

nici sunetul /, în ambele r şi / au sunet dublu; lipsa de

dif-

tongi, accent pe ultima silabă, nu se află silabe lungi (c. 752-4).

— D. Benveniste tratează despre cuvinte iraniene în armeneşte

(c 761-4). — D. Kraelitz-Greifenhorst se ocupă de „Cartea în-

trebărilor" din 1397 a lui Grigore de Tatew (c. 791 şi urm.).

— D. Lehmann-Haupt află prima menţiune a Armeniei în poe-

mul lui Ghilgamiş (c. 795 şi urm.): numele Masis pentru Ara-

rah. — D. Waldemar Belck caută vechile sălaşuri ale Haldeiior-

Urartieni (c. 805 şi urm.).—In studiul lui Josef Markwardt asu-

pra topografiei Caucasului trecerea asupra lui Ahxandru-cel-

Mare a isprăvilor lui Pompeiu, c. 836-8. In schimb Pompeiu

imita pe Alexandru (la Pliniu, Hist naturalis, Vil, 95 : „aequato

non modo Alexandri Magni rerum fulgore, sed etiam Herculis

prope ac Liberi patris").— De d. R. Vasmer o listă de guver-

natori armeni supt califi (c. 865 şi urm.). — De d. K. Mlaker

despre cronologia regelui Asot l-iu (c. 881 şi urm.). — Un în-

tins studiu de d. Laurent, Les croises et 1'Armenie.

In Adevărul de la 10 Octombre, d. Scarlat CalHmachi repro-

duce,

din Relation du voyage de la royne de Pologne et du

refour de Madame la marescha/le de Guebriant, ambassadrice

extraordinaire et surveillante de sa conduite ,.., par Jean le

Laboureur, [seigneur] de Blerausel, Pans, »64,, pasagiul în care

e vorba de darurile de nuniă de la „Palatinii Valahiei şi Mol-

danei (= Moldovei şi Munteniei), cari, cu toate că sînt tributari

Turcilor, depind întru cîtva şi de regii Poloniei, cari trebuie

să-i agreeze cînd Sultanul îi aşează şi cari, de multe ori, recurg

la sprijinul polon cînd sînt maltrataţi". Solii Domnilor noştri

vin, supt acest pretext, dar „în adevăr pentru a trata cu regele

şi Senatul chestia războiului ce se piegMia contra Turcilor".

Primiţi de rege, sînt duşi de mareşal la regina, căreia-i vorbesc

„în limba lor, care este slavonă ca şi polona, dar totuşi aşa de

deosebită încît a fost nevoie de talmaciu, prin care canceianul

1 2 ... 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 ... 104 105

Kommentare zu diesen Handbüchern

Keine Kommentare

Whistler 1595SE Bedienungsanleitung Seite 78

Kommentare zu diesen Handbüchern

Verwandte Produkte und Handbücher für Radardetektor Whistler 1595SE